Acesta este rezultatul, deloc surprinzător, al unui studiu sociologic realizat la începutul lunii decembrie pe un eşantion de câteva mii de cetăţeni cu domiciliul în Pucioasa. Întrebaţi dacă locuiesc în mediul urban sau în cel rural, peste 60% dintre cei chestionaţi au răspuns „rural”. Afirmația a fost susţinută şi de de grătarul aprins în spatele blocului, de mirosul de ciorbă din scară, de câinii crescuți pe palier şi de televizorul pus la maxim pe Etno sau Favorit.
Sociologii afirmă că se aşteptau la un rezultat de acest gen, deşi au fost un pic uimiţi de procentul extrem de mic de pucioseni care mai pot spune că trăiesc practic la oraş. „E greu”, declară autorii studiului sociologic, „să convingi un locuitor al orașului Pucioasa să nu îşi spele maşina cu furtunul în stradă sau să nu facă nuntă cu chiuituri. Majoritatea n-au apucat aşa şi nu putem noi acum să venim şi să distrugem aceste valori milenare ale ţăranului român. Cui nu-i place şi vrea neapărat să trăiască în mediul urban, să se mute din Pucioasa.”
Se știe asta de pe timpul lui Nicolae Ceaușescu, când țărani din toate colțurile județului, și din alte zone ale României au fost aduși la Pucioasa, specializați în industria ușoară și băgați la muncă. Din țăranii de atunci, nu puteau să iasă orășeni.
Datorită acestui fapt, petru că numărul celor din mediul rural din Pucioasa îl depășește pe cel din mediul urban, si pentru că numărul căruțelor este pe măsură, poliția a fost nevoită să elibereze numere de înmatriculare preferențiale. De asemenea, se dau și numere roșii pe căruțe, pentru cele aduse de pe alte…dealuri, iar pentru căruțele înmatriculate pe Bulgaria se va plăti o taxă de poluare pe fiecare cal, iar numarul admis de cai ce pot fi înhămați la o astfel de căruța este de maxim 6 cai.
„Indiferent de cartierul în care stau, de calitatea drumurilor, de faptul că au sau nu canalizare, gaz, internet, cei mai mulţi locuitori ai orașului Pucioasa reuşesc totuşi să îşi creeze condiţiile pentru a trăi exact ca la ţară”, conchid autorii studiului.